Intervenția de adiție osoasă. Obiective. Indicații
În urma unei extracții dentare, atunci când pierdem unul/mai mulți dinți, osul maxilar superior sau inferior rămâne resorbit (pierde din volumul inițial), rezultând o reducere a înălțimii și/sau lățimii osoase. La pacienții care au rămas fără dinți de mult timp, această resorbție poate deveni foarte avansată, făcând practic imposibilă plasarea implanturilor convenționale.
La maxilarul superior, din cauza vecinătății cu sinusul maxilar (o cameră cu aer având rol în fonație), sinusul ajunge în imediata vecinătate a cavității orale (de multe ori după pierderea dinților), astfel încât, pentru a plasa un implant în zona molară (laterală), va fi necesară umplerea parțială cu os a sinusului, așa numita operație de sinus lifting.
Factorii care pot accelera pierderea osoasă
Există mai mulți factori care pot accelera pierderea osoasă. Înaintarea în vârstă, trecerea timpului după o extracție dentară fără a înlocui dintele extras cu un implant dentar, boala parodontală sau utilizarea protezelor mobile pot accelera pierderea osoasă.Consecințele pierderii osoase
Consecințele pierderii osoase sunt atât de de natură estetică, cât și funcțională. Resorbția avansată a volumului osos va duce inevitabil la imposibilitatea plasării unui implant dentar și necesitatea intervenției de adiție osoasă. În funcție de volumul osos restant, adiția osoasă poate fi făcută odată cu inserarea implantului dentar sau într-o etapă separată, înainte de implantare, pentru a crea suficient suport osos pentru implant.Desfășurarea intervenției de adiție osoasă
Adiția osoasă reprezintă practic procesul prin care medicul chirurg reface cantitatea de os maxilar resorbit prin intermediul mai multor tipuri de biomateriale:-
Xenogrefa (os de origine animală, cel bovin fiind cel mai frecvent utilizat);
-
Grefe aloplaste (hidroxiapatită sintetică);
-
Grefe cu os autolog (os propriu, recoltat de la pacient, din cavitatea orală sau din osul iliac).
Folosirea biomaterialelor mai sus-menționate impune acoperirea lor cu:
-
Membrane resorbabile (colagen animal);
-
Membrane neresorbabile (meșe din titan).
Atitudinea noastră terapeutică este, atunci când acest lucru este posibil, să optăm pentru osul autolog, datorită numeroaselor beneficii pe care le prezintă:
-
Stimulează osteoblastele să formeze os (are proprietăți osteogenice);
-
Are rolul de matrice pentru osul nou format (deține proprietăți osteoconductive);
-
Stimulează celulele stem mezenchimale să se diferențieze în osteoblaste (proprietăți osteoinductive).
Recoltarea osului autolog
Recoltarea osului autolog se face din cavitatea orală, din spatele molarului de minte, dintr-o zonă unde recoltarea nu afectează nici estetica, nici funcționalul.
În locul respectiv osul se reface în decurs de 4-6 luni, astfel că din același loc se poate recolta de 4 ori.
Intervenția este nedureroasă, are loc în blocul operator propriu OZONO, sub anestezie locală, iar durata intervenției este de maximum 10 minute. În cadrul aceleiași ședințe, osul recoltat se aplică acolo unde este necesar. Postoperator, pacienții au declarat că recuperarea este ușoară și rapidă.
Rată de succes a intervenției de 100%
Adiția osoasă cu os propriu este singura care asigură formarea unui os viu, cu densitate optimă pentru inserarea unui implant. Spre deosebire de celelalte biomateriale, osul propriu este acceptat de organism în 100% dintre cazuri.
.jpg)
Siguranță și confort asigurate de blocul operator OZONO
Atât intervenția de adiție osoasă, cât și cea de plasare a implantului au loc în sala de operație proprie, în condiții de maximă siguranță pentru pacient, ceea ce înseamnă risc minim de infecții și complicații în timpul și după intervenție.
Recomandăm pacienților noștri realizarea intervențiilor cu sedare conștientă, asigurată de medic specialist ATI cu mare experiență în administrarea de anestezie, pentru o experiență plăcută în cadrul intervenției. Sub sedare conștientă, pacientul simte o stare de relaxare mentală, însoțită de capacitatea de a respira singur, neasistat de aparate.
Importanța unui bloc operator propriu
Intervenția este realizată de o echipă multidisciplinară
Planul de tratament și manoperele sunt realizate de o echipă multidisciplinară:
1. Medicul specialist protetician – proiectarea și realizarea lucrării;
2. Medicul chirurg specialist dento-alveolar sau maxilo-facial – adițiile de os, inserarea implantului, descoperirea implanturilor;
3. Medicul specialist parodontolog și medicul specialist endodont – rezolvarea eventualelor infecții dentare sau gingivale.
Perioada de vindecare osoasă este de 3 luni, în cazul osului autolog, și de 9 luni, atunci când se optează pentru biomateriale.