Succesul pe termen lung al unui implant dentar depinde în mod direct de calitatea și volumul osului receptor. Atunci când dinții sunt pierduți de mult timp sau au existat infecții cronice, osul maxilar se resoarbe (își pierde dimensiunile).
Pierderea unuia sau a mai multor dinți declanșează un proces natural, dar problematic: resorbția osoasă. În absența stimulării mecanice oferite de rădăcina dintelui, osul maxilar (superior sau inferior) începe să își piardă treptat volumul, rezultând o diminuare a înălțimii și a lățimii crestei alveolare.
Pentru pacienții edentați de o perioadă lungă de timp, această atrofie poate deveni severă, făcând imposibilă inserarea implanturilor convenționale în condiții de siguranță și stabilitate.
O situație specifică apare la nivelul maxilarului superior, din cauza proximității cu sinusul maxilar (cavitate pneumatică situată deasupra molarilor, cu rol în fonație). Atunci când dinții laterali sunt pierduți, sinusul tinde să se extindă, lăsând în urmă un strat osos extrem de subțire. În aceste cazuri, pentru a permite plasarea unui implant durabil, recurgem la procedura de Sinus Lift – o intervenție de mare precizie prin care refacem volumul osos necesar prin elevarea membranei sinusale.
În urma unei extracții dentare, atunci când pierdem unul/mai mulți dinți, osul maxilar superior sau inferior rămâne resorbit (pierde din volumul inițial), rezultând o reducere a înălțimii și/sau lățimii osoase. La pacienții care au rămas fără dinți de mult timp, această resorbție poate deveni foarte avansată, făcând practic imposibilă plasarea implanturilor convenționale.
La maxilarul superior, din cauza vecinătății cu sinusul maxilar (o cameră cu aer având rol în fonație), sinusul ajunge în imediata vecinătate a cavității orale (de multe ori după pierderea dinților), astfel încât, pentru a plasa un implant în zona molară (laterală), va fi necesară umplerea parțială cu os a sinusului, așa numita operație de sinus lifting.
Există mai mulți factori care pot accelera pierderea osoasă. Înaintarea în vârstă, trecerea timpului după o extracție dentară fără a înlocui dintele extras cu un implant dentar, boala parodontală sau utilizarea protezelor mobile pot accelera pierderea osoasă.
Consecințele pierderii osoase sunt atât de de natură estetică, cât și funcțională. Resorbția avansată a volumului osos va duce inevitabil la imposibilitatea plasării unui implant dentar și necesitatea intervenției de adiție osoasă. În funcție de volumul osos restant, adiția osoasă poate fi făcută odată cu inserarea implantului dentar sau într-o etapă separată, înainte de implantare, pentru a crea suficient suport osos pentru implant.
Osul maxilar are nevoie de stimularea mecanică oferită de rădăcinile dinților pentru a-și menține densitatea. Factorii care accelerează pierderea osoasă includ:
Trecerea timpului: Amânarea înlocuirii unui dinte extras cu un implant.
Boala parodontală: Infecțiile cronice care distrug țesutul de susținere.
Protezele mobile: Presiunea exercitată de acestea grăbește atrofierea osului.
Traumatismele: Accidente care afectează integritatea maxilarelor.
În funcție de volumul osos restant, specialiștii OZONO stabilesc protocolul chirurgical adecvat:
Procedură simultană: Atunci când există un suport osos minim suficient, adiția se realizează în aceeași ședință cu inserarea implantului.
Procedură etapizată: În cazurile de atrofie severă, reconstrucția osoasă se realizează într-o etapă separată, premergătoare implantării. Această abordare garantează crearea unui suport solid și stabil, necesar pentru susținerea implantului pe termen lung.
Adiția osoasă reprezintă practic procesul prin care medicul chirurg reface cantitatea de os maxilar resorbit prin intermediul mai multor tipuri de biomateriale:
Recoltarea osului autolog se face din cavitatea orală, din spatele molarului de minte, dintr-o zonă unde recoltarea nu afectează nici estetica, nici funcționalul. În locul respectiv osul se reface în decurs de 4-6 luni, astfel că din același loc se poate recolta de 4 ori.
Intervenția este nedureroasă, are loc în blocul operator propriu OZONO, sub anestezie locală, iar durata intervenției este de maximum 10 minute. În cadrul aceleiași ședințe, osul recoltat se aplică acolo unde este necesar. Postoperator, pacienții au declarat că recuperarea este ușoară și rapidă.
Atât intervenția de adiție osoasă, cât și cea de plasare a implantului au loc în sala de operație proprie, în condiții de maximă siguranță pentru pacient, ceea ce înseamnă risc minim de infecții și complicații în timpul și după intervenție.
Recomandăm pacienților noștri realizarea intervențiilor cu sedare conștientă, asigurată de medic specialist ATI cu mare experiență în administrarea de anestezie, pentru o experiență plăcută în cadrul intervenției. Sub sedare conștientă, pacientul simte o stare de relaxare mentală, însoțită de capacitatea de a respira singur, neasistat de aparate.
Nu. Procedura de recoltare se realizează sub anestezie locală profundă sau sedare, durează aproximativ 10 minute și se face dintr-o zonă care nu afectează estetica sau funcționalitatea. Recuperarea post-operatorie este rapidă și comparabilă cu o extracție dentară obișnuită.
Depinde de volumul osos restant. Dacă există suficient os pentru a asigura stabilitatea primară a implantului, ambele proceduri se fac simultan. Dacă resorbția este severă, vom realiza mai întâi adiția, urmând ca implantul să fie inserat după perioada de vindecare (cca. 3-4 luni).
Plasarea unui implant într-un os insuficient duce la eșecul acestuia pe termen scurt (implantul nu se integrează sau rămâne expus). Adiția de os nu este o opțiune estetică, ci o necesitate medicală pentru a garanta durabilitatea tratamentului.
Redăm integritatea danturii tale prin cele mai sigure soluții de tratament. Fie că ai nevoie de o intervenție chirurgicală complexă, de alinierea dinților sau de menținerea sănătății orale, la OZONO beneficiezi de expertiză completă și empatie, într-un singur loc.
