Degetul în resort reprezintă o afecțiune deranjantă prin faptul că degetul rămână blocat în poziție îndoită. În plus, afecțiunea provoacă durere și rigiditate, degetele cele mai afectate fiind inelarul și degetul mare, cu posibilitatea apariției și în celelalte degete. Contrar opiniei pacienților, afectarea nu este la nivelul articulațiilor, ci la nivelul tendoanelor flexoare responsabile de îndoitul degetelor în palmă.

Tendoanele sunt structuri lungi, asemănătoare unor cabluri care fixează mușchii antebrațului la oasele degetelor. Când mușchii se contractă, tendoanele flexoare permit degetelor să se îndoaie. Fiecare dintre tendoanele flexoare trece printr-un tunel situat în palmă și degete. Acest tunel îi permite să alunece lin, în timp ce degetul se îndoaie sau se îndreaptă. Acest tunel se numește „teacă de tendon”. De-a lungul tecii tendoanelor sunt benzi de țesut numite „scripete”, care țin tendoanele flexoare aproape de oasele peste care culisează.  Tendoanele trec prin scripete, în timp ce degetul se mișcă. Scripetele de la baza degetului este numit „scripete A1”, fiind cel mai adesea implicat în degetul în resort. 

În acel moment, au loc două situații:

  • Fie scripetele A1 se inflamează sau se îngroașă, ceea ce îngreunează tendonul flexorului să alunece prin el, în timp ce degetul se îndoaie;

  • Fie tendonul flexorului se poate inflama și poate dezvolta un nodul mic pe suprafața sa, ceea ce nu îi mai permite să culiseze lin prin scripete. Când degetul se flexează și nodul trece prin scripeți, există o senzație de prindere sau apariție. Acest lucru este adesea și dureros.

În cazurile neglijate, degetul se blochează și rămâne blocat în poziție îndoită. Uneori, pacientul trebuie să folosească cealaltă mână pentru a îndrepta degetul. Rigiditatea și blocarea tind să fie mai grave după perioadele de inactivitate, cum ar fi dimineața.

Cauzele degetului în resort nu sunt bine cunoscute, fiind mai mulți factori care pot crește riscul de a dezvolta afecțiunea. 

Diagnosticul

Degetul în resort se diagnostichează pe baza examenului clinic, în timpul discuției cu medicul despre simptomele pe care le prezinți. De obicei, nu sunt necesare radiografii sau alte teste, dar poate fi necesară o ecografie de părți moi.

În timpul examenului clinic, chirurgul va verifica calitatea tecii flexorului tendonului în palmă, îngroșarea sau umflarea tecii și modul în care se declanșează afecțiunea.

Tratamentul nechirurgical 

Tratamentul inițial este, de obicei, unul nechirurgical și constă în odihnirea mâinii și evitarea activităților care o înrăutățesc,fiind nevoie de schimbarea tiparelor curente de activitate manuală. Uneori, această atitudine poate fi suficientă pentru a rezolva problema. O etapă ulterioară este purtarea unei orteze noaptea. Reprezintă o metodă utilă, mai ales la pacienții anxioși, care nu doresc să recurgă la varianta chirurgicală. Antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot ajuta la ameliorarea durerii și inflamației.

Corticosteroidul sau cortizonul este un agent antiinflamator care poate fi injectat în teaca tendonului degetului afectat. O injecție de steroizi poate rezolva simptomele pe o perioadă de la o zi la câteva săptămâni. Dacă simptomele nu se îmbunătățesc, poate fi luată în considerare intervenția chirurgicală.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical este electiv. Dacă degetul este blocat în poziție îndoită, medicul îți poate recomanda intervenția chirurgicală încă de la început. 

Procedura chirurgicală pentru degetul în resort constă în eliberarea scripetelui care blochează mișcarea tendoanelor, astfel încât flexorul să aibă posibilitatea de a culisa. Operația se face cu anestezie locală sau locoregională. Uneori, în cazul persoanelor persoanele anxioase, poate fi utilizată și sedarea.

Rezultatul eliberării este perceput imediat de către pacient, care poate face flexia în mod normal. Recuperarea este rapidă, pacientul reluându-și activitatea chiar a doua zi.